Relieful

Comuna Săgeata se află în plină zonă de câmpie, în Bărăganul superior al Munteniei. Subdiviziunea aceasta a Bărăganului încadrată la nord și apoi la vest de râul Buzău se numește Câmpia Râmnicului, deoarece pornește exact din comuna Săgeata și se întinde până la valea râului cu același nume. Câmpia este singur treaptă de relief prezentă aici, altitudinea medie față de nivelul mării este de 65 m. Distanța spre vest până la primele dealuri subcarpatice este de 26 km. Este important de știut că, spre deosebire de Câmpia Buzăului, aflată la sud de râul cu același nume (deci și la sud de Săgeata) este o câmpie plană, întinsă și oarecum înaltă, spre deosebire de Câmpia Râmnicului, care este una joasă, ce coboară mult spre NV într-o zonă tectonică de subducție a țării – Câmpia Siretului inferior. Acest lucru se poate observa și prin faptul că râuri precum Buzăul sau Râmnicul își schimbă cursul orientat până acum spre direcția NV-SE în direcția SV-NE. Râmnicul face acest lucru imediat după ce traversează orașul Râmnicu-Sărat, iar Buzăul începe chiar din zona comunei Săgeata să aibă un curs foarte ondulat, iar undeva din zona localității Jirlău deja să-și schimbe cursul în direcția amintită. Dacă nu ar fi fost această câmpie ce coboară spre zona josă de subducție a județelor Vrancea, Galați și Brăila, cu siguranță Buzăul, poate chiar și Râmnicul ar fi fost afluenți direcți ai Dunării, la fel ca toate râurile din Câmpia Română, deci nu s-ar fi vărsat în Siret spre nord. Cercetătorii pun în directă legătură zona de subducție a Câmpiei Siretului inferior, cu zona seismică din Munții Vrancei și ai Buzăului.

La Săgeata se poate vedea foarte clar că malul stâng al Buzăului este mult mai înalt decât cel drept.[1] Microrelieful zonei este marcat de valea râului Buzău, care nu este la fel de largă ca cea de pe malul celălalt, este oarecum abruptă, dar se poate observa că se lărgește cu timpul și că albia minoră a râului se depărtează de sat. Deasemenea, câmpia are și alte multe văi, precum cea a Costeiului, sau alte văi ce permit scurgere a apei din camp, spre râul Buzău sau lacul Costei. Întinsa câmpie este brăzdată și de câteva movile de pământ, ridicături ce au între 10-20 metri față de nivelul normal al câmpiei.

[1] Mircea IORDACHE, Pr. Constantin ALECSE, Dâmbroca – curcubeu peste timp…,  p.71.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s